Statistici Ale Sigurantei Rutiere In Romania, 2013

Ştiaţi că România se află pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte decesele survenite în accidente auto, deşi procentul de şoferi din totalul populaţiei este cel mai redus de pe continent? Iar veştile triste nu se opresc aici.

Viteza excesivă, şofatul sub influenţa băuturilor alcoolice şi lipsa educaţiei legate de purtarea centurilor de siguranţă sunt cele trei cauze majore ale deceselor pe şosele în Europa, zonă a lumii în care anul trecut şi-au pierdut viaţa 28.000 de oameni.

Dacă ţările din Uniunea Europeană se luptă însă să coboare numărul deceselor şi a răniţilor grav, România se află în continuare pe o pantă ascendentă în ceea ce priveşte aceste statistici. Mai mult, deşi ne place să dăm vina pe infrastructură – mai precis pe lipsa unor şosele şi autostrăzi moderne – statisticile arată sec faptul că şoferii sunt vinovaţi într-o proporţie covârşitoare de accidentele grave care au loc în ţara noastră.

Parteneriatul Român de Siguranţă a organizat ieri un workshop pe tema siguranţei rutiere în care invitaţii – organizaţii care se ocupă de dezvoltarea nivelului de siguranţă pe şoselele UE, autorităţi din România şi companii implicate în promovarea siguranţei rutiere – ne-au prezentat o serie de cifre dureroase care nu ne fac deloc cinste. Automarket vă prezintă 15 dintre cele mai importante aspecte care pun România pe ultimele poziţii în Uniunea Europeană la capitolul siguranţă, prevenire şi decese survenite în urma accidentelor auto.

Decesele pe şosele cresc în doar trei ţări europene. România e printre ele.
Luxemburg, Letonia şi România sunt cele doar trei ţări din Uniunea Europeană în care decesele survenite în urma accidentelor au crescut în 2012 faţă de 2011. În România au murit 2050 de oameni în 2012 în accidente rutiere, în timp ce în 2011 numărul era mai mic: 2018.

 

Un deceniu ruşinos pentru România: cea mai slabă evoluţie din Uniunea Europeană
Suntem pe ultimul loc european în ceea ce priveşte evoluţia deceselor rutiere din 2001 în 2012. Dacă în majoritatea ţărilor acest număr s-a înjumătăţit în ultimul deceniu, România scade cu mai puţin de 20%, de la 2450 la 2050. În comparaţie, decesele de pe şosele au scăzut în aceeaşi perioadă în Germania de la 7000 la 4000, în Italia de la 7100 la 3800, în Franţa de la 8150 la 3950 şi în Marea Britanie de la 3600 la 1960.

 

Avem cei mai puţini şoferi raportat la populaţie. Şi cel mai prost instruiţi.
În România există la această oră 6.8 milioane de permise auto, cifră care adună circa 30% din populaţia ţării. În statele civilizate, acest procent trece de 50 sau chiar 60%. În plus, mai puţin de 1% dintre şoferii români au urmat cursuri de conducere defensivă, ceea ce ne aşează confortabil pe ultima poziţie în clasamentul european. „80% dintre şoferii care vin la cursurile de conducere defensivă nu ştiu ce să facă într-o situaţie limită şi se pierd cu firea”, spune Titi Aur, fost pilot de raliuri care deţine o astfel de şcoală în Bucureşti. Spre deosebire de România, în Austria absolut toţi cursanţii şcolilor de şoferi trec prin cursuri de conducere defensivă în timpul studiului. Acestea sunt organizate de ÖAMTC, echivalentul ACR-ului, pe circuite special construite pentru asta.
Aproape nimeni nu ştie să acorde primul ajutor în caz de accident în România

Conform reprentanţilor organizaţiei Crucea Roşie România, cursurile de prim ajutor la care iau parte cursanţii şcolilor de şoferi din România sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire. Crucea Roşie are în vedere impunerea obligatorie a unor astfel de cursuri pentru cei care învaţă pentru permis, deoarece 50% dintre decese au loc în minutele imediat ulterioare unui accident. Până atunci, dacă vreţi să ajutaţi cu adevărat oamenii aflaţi în situaţii limită şi să fiţi responsabili, Crucea Roşie România vine cu 47 de centre de pregătire pentru primul ajutor la care lucrează 50 de formatori şi 500 de instructori.
Viteza ucide. De fapt, fiecare kilometru pe oră în plus ucide.
Conform analizelor efectuate de Consiliul European de Siguranţă a Transporturilor (ETSC), dacă viteza medie a maşinilor din Uniunea Europeană ar scădea cu doar 1 km/h, numărul deceselor evitate ar fi de 2200. Într-un singur an. Aproape 10% din total!

 

Purtaţi centura de siguranţă. Şi obligaţi-i pe pasagerii voştri s-o poarte.
În România, centura de siguranţă este obligatorie pentru toate locurile din maşină. Deci un pasager care nu poartă centura în spate vă poate „premia” cu o amendă şi cu puncte de penalizare. Dar acesta este doar un argument în favoarea centurilor. Conform analizelor ETSC, dacă 99% dintre ocupanţii maşinilor din Uniunea Europeană ar purta centura de siguranţă, 2400 de oameni morţi anul trecut în accidente în Europa ar fi trăit la această oră. De fapt, 12.400 de europeni implicaţi în accidente auto în 2012 trăiesc astăzi tocmai datorită centurii de siguranţă.

 

Alcoolemia zero este vitală pentru scăderea accidentelor mortale. Noi ne pregătim să le permitem şoferilor o alcoolemie de 0.2 la mie
În timp ce autorităţile române se pregătesc să ia una dintre cele mai proaste decizii din ultimii ani şi să permită o alcoolemie de până în 0.2 la mie în condiţiile în care alcoolul la volan este una dintre cele trei surse ale accidentelor în urma cărora au decedat oameni, statistica este complet contra alcoolului la volan. De exemplu, 7500 de decese ar fi fost evitate doar în Europa dacă şoferii implicaţi ar fi avut alcoolemie zero. La nivel mondial, decesele ar scădea cu 20% dacă toate statele ar avea legi care să interzică şofatul sub influenţa băuturilor alcoolice.
Ce înseamnă un şofer bun?
Fostul campion naţional la raliuri Titi Aur spune că „dacă ajungi foarte repede la destinaţie nu înseamnă că eşti un şofer bun”. Conform acestuia, un şofer priceput este cel care anticipează pericolele pe şosea şi acţionează astfel încât să le evite încă înainte ca ele să se producă sau să-şi producă efectele. Altfel spus, un şofer bun este cel care ştie să evite problemele, nu cel care are şanse mari să le producă.În România, 80% dintre şoferii puşi într-o situaţie limită se pierd cu firea şi scapă maşina de sub control.

 

Câţi bani costă un mort?
Scăderea cu 43% a deceselor pe şoselele europene în perioada 2001-2011 (în România, scăderea a fost de doar 3% în această perioadă) a economisit nu mai puţin de 176 de miliarde de euro în vistieriile statelor membre. Altfel spus, fiecare viaţă costă 7.300.000 de euro. România pierde anual peste 15 miliarde de euro doar pentru că în ţară mor 2100 de oameni în accidente rutiere.

 

UE vrea înjumătăţirea deceselor până în 2020
De la 30.300 de vieţi pierdute în 2011 la doar 15.500 în 2020. Aceasta este ţinta pe care Uniunea Europeană o are în vedere pentru finalul acestui deceniu. Mai mult, Europa vrea să se apropie cât mai mult de zero decese în accidente rutiere până în 2050. În acest moment, Europa este cel mai sigur continent din acest punct de vedere, numărul morţilor la 100.000 de persoane fiind de doar 10.3.

Paradoxul trist al ţărilor în curs de dezvoltare
Ţările în care veniturile populaţiei sunt scăzute sau medii adună 90% dintre decesele anuale pe şosele la nivel mondial. Totuşi, acestea deţin doar 52% din totalul maşinilor de pe Glob. Cauza principală a acestei discrepanţe: educaţia rutieră precară.

 

Dacă ai între 25 şi 49 de ani, eşti cel mai expus unui deces în urma unui accident auto.
Peste 37% dintre cei care-şi pierd viaţa în urma unui accident auto au între 25 şi 49 de ani. Cei consideraţi teribilişti, între 18 şi 24 de ani, ocupă abia locul al patrulea, cu 16% dintre decese. Pe doi se află grupa de vârstă +65 de ani (22%), iar pe locul al treilea grupa 51-64 de ani (18%).

 

Vara au loc cele mai multe accidente mortale.
Cele mai multe accidente mortale au loc în Europa în luna august. De fapt, lunile de vară şi de toamnă sunt cele mai expuse acestui tip de decese. Deşi accidentele uşoare cresc iarna, decesele survenite pe şosea sunt cele mai scăzute din an în lunile ianuarie, februarie şi martie.

 

Şoferii sunt cei mai expuşi deceselor
61% dintre persoanele decedate în accidentele care au loc pe şosele stau la volan. Este de departe cel mai mare procent european. Pe locul al doilea în lista victimelor se află pietonii (21%), şi abia pe trei pasagerii din maşină (18%).

 

Trei sferturi dintre şoferii români nu-şi plătesc amenzile.
În Franţa se colectează 93% dintre amenzile acordate şoferilor care încalcă legea, iar acest lucru aduce 580 de milioane de euro pe an la bugetul de stat. În România, procentul este de doar 26%. Cei mai responsabili şoferi se află în germania şi Olanda (98%), în timp ce bulgarii ne depăşesc clar la conştiinciozitate, cu 68% dintre amenzi plătite. ne aflăm şi aici pe ultimul loc la nivel european.

Sursa: http://politiarutiera.ro/

Termeni si conditii |  Politica de confidentialitate
© Copyright 2019