Oprirea Hemoragiilor In Caz De Accident De Circulatie

Scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine se numeste hemoragie.
Putem deosebi mai multe feluri de hemoragii:
1.    hemoragii externe – in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange.

In functie de vasele care au fost sectionate, putem deosebi:
•    hemoragii arteriale, in care sangele, de o culoare rosu – aprins, tasneste intr-un fel de jet sacadat, in acelasi ritm cu pulsatiile inimii;
•    hemoragii venoase, in care sangele, avand o culoare rosu – inchis, curge lin, continuu;
•    hemoragii capilare, in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii, avand o intensitate redusa.

2.    hemoragii interne – in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex.: in cavitatea abdominala etc.).
In functie de cantitatea de sange pierduta, putem distinge:
1.    hemoragii mari, mortale, cand se pierde mai mult de jumatate din cantitatea totala de sange;
b ) hemoragii mijlocii , cand se pierde 1/3 din cantitatea totala de sange;
c) hemoragii mici ,cand se pierde o cantitate de 500 – 600 ml. de sange.
Hemoragiile externe si cele exteriorizate sunt usor de recunoscut.
Hemoragiile interne sunt insotite de o serie de semne prin care se pot banui si diagnostica. Aceste semne sunt: ameteala, cresterea numarului de batai ale inimii pe minut, cresterea numarului de respiratii pe minut. Pulsul bolnavului este slab, iar tensiunea sa arteriala scade mult sub cifra normala. Bolnavul este nelinistit, palid, vorbeste repede, are transpiratii reci si prezinta o sete intensa.
Oprirea unei hemoragii se numeste hemostaza.

 
Hemostaza se poate realize in doua feluri: natural si artificial.
Hemostaza naturala se datoreaza capacitatii sangelui de a se coagula in momentul in care a venit in contact cu mediul exterior. Acest fel de hemostaza se produce in cazul unor hemoragii mici, capilare, in care intensitatea curgerii sangelui este mica. In cazul unor hemoragii mai mari este nevoie de o interventie speciala pentru oprirea sangerarii.
Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care trebuie executata de catre cel care acorda primul ajutor.
Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansament compresiv. Cateva comprese aplicate pe plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans sunt suficiente pentru a opri o sangerare medie.
Daca hemoragia nu se opreste, vom face imediat comprimarea vasului prin care curge sangele.
Câteva exemple de posibilitati de compresiune digitala:
In hemoragia arteriala, comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana, intre aceasta si inima, deoarece trebuie oprita iesirea sangelui care vine de la inima prin vasul deschis.
Pentru realizarea hemostazei la nivelul membrului superior, compresia manuala se va realize la nivelul:
•    fosei supraclaviculare, la mijlocul marginii posterioare a claviculei, prin comprimarea arterei subclaviculare pe planul dur al primei coaste;
•    santului brachial intern, prin comprimarea arterei humerale, pe planul dur reprezentat de diafiza humerusului;
•    plicii cotului, la santul bicipital intern, prin comprimarea arterei humerale, inainte de bifurcarea sa in artera ulnara si artera radiala;
•    zonele laterale si mediale ale fetei anterioare a articulatiei pumnului, unde artera radiala si artera ulnara pot fi comprimate eficient pe oasele subiacente (radius si ulna).

Hemostaza prin compresiunea manuala la membrul inferior poate fi realizata la nivelul:
•    fetei artero – interne a coapsei, imediat sub arcada inghinala, prin comprimarea arterei femurale pe planurile subiacente;
•    fetei posterioare a articulatiei genunchiului, prin compresiunea realizata pe artera poplitee;
•    fetei dorsale a labei piciorului, prin compresiunea realizata pe artera pedioasa.
Comprimarea vaselor se face mai bine pe locurile in care sunt mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata palma, insa numai pentru o hemostaza de scurta durata.
In cazul in care nu se poate mentine comprimat vasul un timp indelungat, se recurge la aplicarea garoului.
Garoul este un tub sau o banda elastica. Acesta realizeaza o compresie concentrica a partilor moi, care la randul lor exercita o compresie circulara cu inchiderea vaselor de sange. Pentru a favoriza compresiunea pe pachetul vascular, se aplica sub garou o fasa de tifon, sau un obiect dur, cu axul mare orientat paralel cu axul vascular al membrului. Din acest moment toata circulatia sangelui dincolo de garou inceteaza, toate tesuturile situate in regiunea respectiva nemaiprimind oxigen si nemaifiind hranite. Pentru aceste motive mentinerea unui garou nu poate depasi o ora, timp in care accidentatul trebuie sa ajunga la o unitate medicala. Ori de cate ori se aplica un garou, trebuie sa se noteze ora si data la care a fost pus pentru evitarea unor accidente grave din cauza lipsei de sange din zona de sub garou.
Dintre hemoragiile exteriorizate, cel mai usor de oprit este hemoragia nazala (epistaxisul). Bolnavul trebuie asezat pe un scaun, cu capul inclinat pe spate, sprijinit de spatar si departe de surse de caldura. i se va scoate cravata si i se vor desface legaturile din jurul abdomenului. Daca epistaxisul e mic, se opreste spontan sau prin simpla apasare a aripii nazale respective. Aceasta apasare se poate face si dupa ce, in prealabil, s-a introdus in nara un tampon de vata imbibat cu solutie de apa oxigenata sau de antipirina.
Nu trebuie sa ne grabim cu scoaterea tamponului. In acest mod putem opri sangerarea in circa 5 – 10 minute
Bolnavii care prezinta hemoragii exteriorizate, altele decat cele nazale, trebuie imediat culcati si lasati linistiti. Se va chema de urgenta medicul.
Bolnavii la care se banuie o hemoragie interna trebuie bine inveliti, incalziti cu sticle de apa calda la maini si la picioare si li se va da sa bea ceaiuri dulci. Interventia medicului este strict necesara.
I.    Pansarea ranilor
De felul in care am facut primul pansament depinde modul de vindecare al ranii. Pentru tratarea corecta a unei rani se procedeaza in felul urmator:
Dezinfectarea mainilor si a instrumentarului
Este recomandabila spalarea mainilor si asigurarea pe cat posibil a sterilizarii instrumentelor necesare (prin flacara). Pentru evitarea contaminarii cu boli transmisibile prin sange, ca hepatita virala de tip B si SIDA, precum si pentru reducerea riscului de infectare a ranii, se recomanda folosirea manusilor in timpul tratamentului local.
Oprirea hemoragiei
Se face cu ajutorul mijloacelor cunoscute (garou, comprese sterile) in functie de intensitatea si locul hemoragiei.

Controlul ranii
Ranitul va fi dezbracat sau se vor taia hainele in zona ranii pentru a se putea aprecia unde se afla rana, intinderea si aspectul ei.
Curatirea ranii
In rana pot ramane deseori corpuri straine (pamant, nisip, bucatele de stofa, cioburi) ce trebuie inlaturate.
Spalarea si dezinfectarea ranii si a zonei din jur
O regula esentiala in aceasta actiune este de a nu lucra dinspre zonele vecine spre rana, pentru a nu aduce microbii de pe pielea intacta in rana. Spalarea se va face folosind o bucata de tifon. Dupa ce se spala rana, se trece la spalarea pielii din jur. Se face apoi o dezinfectie a pielii, prin badijonarea cu alcool.
ATENTIE! Niciodata nu se da cu tinctura de iod pe rana!
Executarea pansamentului
1.    Daca avem la indemana saprosan se poate presara pe rana. In lipsa lui e de preferat sa nu punem nimic pe rana. In nici un caz nu vom pune grasimi sau unguent, deoarece acestea pot fi daunatoare.
2.    Se aplica peste rana cateva comprese sterile, in asa fel incat suprafata ranii sa fie complet acoperita.
3.    Peste compresele sterile se pune un strat nu prea gros de vata
1.    Se bandajeaza rana. Un bandaj corect trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
•    sa fie facut cu miscari usoare, fara a provoca dureri;
•    sa acopere in intregime si uniform rana si o zona de circa 15 cm. in jurul ei;
•    sa nu aiba excesiv de multe straturi de fasa;
•    sa nu fie prea strans pentru a nu stanjeni circulatia sangelui in sectorul respectiv

Mentinerea pansamentului se face de obicei cu ajutorul feselor. Fasa se deruleaza intotdeauna incepand de la extremitatea membrului catre baza sa. Prima tura se aplica la cativa centimetri sub rana, pe o zona sanatoasa de piele, urmatoarele aplicandu-se astfel incat fiecare tura sa acopere jumatate din tura de fasa precedenta.
La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor circulare, în spirala
Daca rana se afala la nivelul mainii, turele de fasa trebuie sa se sprijine si pe antebrat. La fel ranile de la nivelul piciorului sunt acoperite cu ture de fasa care se continua pe gamba.
Pentru acoperirea ranilor capului, se incepe cu cateva ture de fasa care se aplica in cerc in jurul fruntii, dupa care fasa se pliaza si prin cateva miscari de du-te – vino ce pornesc de la frunte si ajung la ceafa si invers, se acopera crestetul cu un soi de capelina. Capelina este fixate cu inca doua – trei ture circulare trecute la nivelul fruntii.
In cazul in care rana este mica, se poate recurge la cateva fasii de leucoplast care sa mentina pansamentul. Daca plaga este mare, trebuie ca accidentatul sa fie transportat pe targa pana la locul acordarii unui tratament de specialitate.
Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament ‘în prastie’, cu ajutorul unei fâsii de tifon de 30-50 cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplica la nivelul plagii, legând capetele taiate încrucisate
La nivelul toracelui si abdomenuluise face în functie de tipul plagii si localizare. În cazul plagilor penetrante (adânci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari decât plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permitând pansamentului sa functioneze ca o supapa. În timpul inspirului, când toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitând intrarea aerului. În timpul expirului, când toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permitând iesirea aerului si la acest nivel.

Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data îl vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale în exterior) vom folosi un pansament umed.
Daca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla înca în plaga, se lasa acolo, va fi imobilizat în pozitia gasita si se transporta de urgenta la spital.

Termeni si conditii |  Politica de confidentialitate
© Copyright 2019