Conducerea Preventivă

reprezintă comportamentul rutier al conducătorului de vehicul şi al pietonilor care asigură evitarea producerii unui accident, prin anticiparea situaţiilor care pot genera accidente, prin evitarea acţiunilor incorecte ale partenerilor de drum şi de adaptare a modului de deplasare la condiţiile atmosferice, de vizibilitate, de drum şi de trafic.
Conducerea preventivă ţine în principal de atitudine. Sunteţi în siguranţă în trafic dacă vă pastraţi calmul, dacă aveţi o atitudine pozitivă şi detaşată.

Conducerea preventivă este o completare necesară şi obligatorie pentru a face din şofat o activitate sigură şi plăcută, în practica de zi cu zi există multe situaţii neprevăzute sau neaşteptate în faţa cărora se pot afla conducătorii de vehicule.

Conducerea preventivă se caracterizează prin următoarele trăsături esenţiale:

– anticiparea situaţilor ce pot deveni periculoase ( anticiparea greşelilor participanţilor la trafic ), ceea ce presupune cunoaşterea şi recunoaşterea particularităţilor celorlalţi participanţi în mod aprofundat, temeinic

– evitarea accidentelor pe cale de a se produce sau evitarea angajării în accidente care s-au produs deja

– alegerea celei mai bune variante pentru a ieşi cu minimum de consecinţe dintr-un accident ce nu a putut fi evitat sau corectarea unei decizii greşite care să diminueze consecinţele unui accident

– adaptarea modului de deplasare la condiţiile de drum, de trafic, de vizibilitate şi de condiţiile meteo nefavorabile

Atenţie : Cu cât conduci mai repede cu atât vezi mai puţin.

– la viteza de 1 km/h, câmpul vizual este de 180 grade

– la viteza de 100 km/h, câmpul vizual este de 40 grade

Prin câmp vizual se înţelege noţiunea de vedere periferică

Viteza de deplasare în km/h nu trebuie să fie mai mare decât vizibilitatea în metri ( la o vizibilitate de 50 m cu lumina de întâlnire aprinsă, nu folosiţi o viteză de deplasare mai mare de 50 km/h

Important: Nu te baza niciodată numai pe experienţa ta şi pe arta conducerii, aceasta trebuie să însemne mai multă înţelepciune, deci prudenţă.

VIGILENŢA – reprezintă capacitatea conducatorului auto de a observa continu ceea ce se întâmplă în jurul său atunci când conduce autovehiculul, pentru a putea preveni un accident. Conducatoru auto trebuie să aibe atenţia sporită şi permanentă la tot ce se află şi se petrece pe drum, la modul de funcţionare a propriului vehicul, precum şi la celelalte elemente de circumstanţă, care pot fi întâlnite în traficul rutier. Atenţia sporită nu trebuie să se manifeste ca o stare de încordare, de teama de a nu greşi, deoarece astfel se accentuează starea de oboseală sau stres. Şoferul trebuie să fie relaxat, dar nu excesiv de detaşat de ceea ce se întâmplă în jurul său, întrucât astfel scade atenţia.

ÎNSUŞIRILE ATENŢIEI :

Volumul constă în capacitatea conducătorului auto de a selecta simultan mai multe informaţii. Studiile statistice arată că în sfera de atenţie pot fi cuprinse, în acelaşi timp 3 – 4 obiecte. Această calitate ne permite să supraveghem concomitent aparatura de bord, prezenţa altor vehicule şi să observăm semnalizarea rutieră.

Stabilitatea consta în capacitatea de a menţine atenţia asupra unor obiecte mobile sau imobile sau asupra unor activităţi, chiar în condiţiile existenţei factorilor perturbatori. Studiile arată că atenţia poate fi stabilă până la două secunde când privim obiecte fixe şi că poate persista un timp îndelungat când privim obiecte mobile.

Concentrarea consta în delimitarea dominanţei atenţiei asupra unei anumite activităţi, în condiţiile în care acţionează simultan şi alţi factori perturbatori. Cu cât aceştia vor fi mai numeroşi, cu atât mai mari vor fi şi eforturile necesare pentru concentrarea atenţiei. Astfel, dacă pasagerii autovehiculului discută zgomotos, vorbesc la telefonul mobil, fumează sau mănâncă, conducătorul auto va face eforturi deosebite pentu a-şi fixa atenţia la condus.

Distributivitatea permite efectuarea în acelaşi timp a mai multor activităţi executate în mod automat, dintre care una de bază, iar altele complementare. Astfel, în timp ce conducem, activitatea de conducere este de bază, în timp ce acţionarea comenzilor autovehiculului reprezintă acţiuni colaterale, complementare. Dacă în loc să ne concentram asupra conducerii autovehiculului, ne preocupă în mod deosebit schimbarea cd-ului în radiocd, se crează prezumţia unui accident.

Mobilitatea ( flexibilitatea atenţiei ) reprezintă capacitatea conducătorului auto de a urmări alternativ, cu naturaleţe, detaşat, diverse acţiuni independente ce se derulează concomitent. De exemplu, un conducător auto care schimbă direcţia de mers într-o intersecţie nedirijată, trebuie să urmărească fluxurile de circulaţie, traiectoria de urmat, priorităţiile, concentrându-se succesiv în funcţie de necesităţi, prin reorientarea atenţiei de la un aspect la altul.

Legătura informaţională cea mai simplă a omului cu realitatea este realizată prin intermediul senzaţiilor care pot fi :

Vizuale – ochiul este organul senzorial principal – 90 %

– câmpul vizual este dependent de viteză, la 1 km/h câmpul vizual este de 180 de grade, iar la 100 km/h câmpul vizual este de 40 de grade.

– vederea bună :

– permite distingerea formelor şi detaliilor – vedere discriptivă

– permite o percepţie largă fără detalii – vedere receptivă

– permite evaluarea distanţelor şi vitezelor – vedere analitică

– permite evaluarea culorilor

Dacă :

– priviţi înaite – evitaţi situaţiile dificile – coliziuni frontale

– aveţi privirea distriburivă – evitaţi surprizele

– priviţi în faţă, în spate şi în lateral – conduceţi pentru alţii.

Auditive – cu simţul auzului conducătorul auto percepe semnalele sonore, ale celorlalţi participanţi la trafic, zgomotele stradale sau ale vehiculelor din trafic şi ale propriului vehicul.

Tactile – cu simţul tactil se simt trepidaţiile volanului, ale schimbătorului de viteze, pedalelor de ambreiaj, de frână şi de acceleraţie.

Olfactive – cu simtul olfactiv se recepţionează unele incidente apărute în funcţionarea autovehiculului, cum ar fi mirosul de ferodou încins, scurgerile de combustibil, cauciuc ars etc.

Proprioceptive – semnalizează poziţia mâinilor, a picioarelor, a trunchiului şi a capului.

Chinestetice – apar în cursul efectuării mişcărilor şi informează despre direcţia, durata şi intensitatea efortului pentru realizarea lui.

Forme de manifestare ale lipsei de vigilenţă :

– discuţii cu însoţitorii de drum

– obturarea vizibilităţii în faţă, în spate şi în lateral

– preocupări mărunte : manevrarea radiocdului, aprinderea unei ţigări etc

– tentaţia concentrată de peisaj.

Factorii ce diminuează vigilenţa :

– oboseala

– consumul de alcool

– consumul de medicamente şi droguri

– starea psihică

– zgomote permanente

– traficul aglomerat

– viteza redusă

– ambianţa nocturnă.

Atenţie : neatenţia în conducere, se numără printre principalele cauze de producere a accidentelor rutiere, poate fi evitată dacă vă concentraţi permanent doar asupra activităţiilor pe care trebuie să la efectuaţi pentru conducerea autovehiculului în condiţii de siguranţă.

Prevederea este capacitatea conducătorului auto de a anticipa situaţii din trafic cât mai din timp, ca în desfăşurarea traficului să nu se producă evenimente rutiere.

Prevederile pot fi :

– îndepărtată

– pregătirea pentru drum a autovehiculuilui

– pregătirea pentru drum a conducătorului: să fie odihnit, calm, informat, să aleagă itinerariul de bază şi de rezervă, să programeza călătoria

– apropiată sau imediată

– folosirea centurii de siguranţă

– reducerea vitezei

– aprinderea luminilor de întâlnire atunci când vizibilitatea este redusă

– pregătirea piciorului pentru frânare

– să mărească distanţa la depăşirea unui bicilist pe timp de ploaie sau carosabil alunecos

Judecata este procesul psihic de gândire şi alegere a unei soluţii cu cel mai bun rezultat, dintr-o situaţie conflictuală apărută în trafic la un moment dat.

Judecata trebuie să fie :

– promptă – impune reacţia fără întârziere

– rapidă – permite scurtarea timpului dintre analiza variantelor posibile şi luarea celor mai bune decizii

– selectivă – pentru ca să fie aleasă cea mai bună dintre soluţiile sau alternativele posibile, prevăzându-se una de rezervă. Astfel, pentru evitarea unei coliziuni frontale cu un alt vehicul care circulă din sens opus, se alege iniţial varianta reducerii vitezei de deplasare, pentru a asigura spaţiul necesar reintrării partenerului de drum pe sensul de mers, la nevoie ieşirea pe acostament cu partea dreaptă sau în totalitate ori, dacă este necesar, în afara acostamentului.

– justă – înseamnă că soluţia aleasă a fost în concordanţă cu prevederile actelor normative, iar accidentul a fost evitat sau a avut consecinţe minime

Îndemânarea reprezintă capacitatea conducătorului auto de a executa cu uşurinţă, corect şi rapid, operaţiunile şi manevrele de pregătire şi conducere a autovehiculului. Îndemânarea se dobândeşte în procesul complex de conducere, prin executarea operaţiunilor şi manevrelor de cât mai multe ori, în trafic, iniţial sub supravegherea unui instructor, ulterior prin efort propriu, cât mai corect, având ca finalizare automatismul în executarea operaţiunilor şi acţiunilor.

Timpul de reacţie este intervalul măsurat în secunde din momentul apariţiei unui semnal sau unui eveniment până în momentul acţionării uneia sau mai multor comenzi ale autovehiculului, impuse de acesta. Durata totală a timpului de reacţie este cuprinsă între 0,5 şi 1,5 secunde, fiind influenţată de :

– vârstă

– starea fizico-psihică

– nivelul de concentrare al atenţiei

– oboseala

– consumul de alcool, medicamente şi droguri

ÎNCEPĂTORUL

– este conducătorul de autovehicul cu o vechime mai mică de un an de zile, de la obţinerea permisului de conducere auto.

Acesta este obligat să aplice pe parbrizul şi luneta autovehiculului semnul distinctiv de conducător începător. La autovehicul, pe parbriz în partea din dreapta jos şi pe lunetă în partea din stânga jos. Începătorul are voie să conducă şi în afara ţării.

Începătorului îi este interzis:

– să conducă autovehicule care transportă mărfuri sau produse periculoase

– să conducă autovehicule destinate testării sau cele pentru probe

– să conducă autovehicule destinate transportului public de personae, inclusiv taxi.

În afara localităţilor să circule cu o viteză mai mică cu 20 km/h faţă de viteza maximă admisă pentru categoria din care face parte autovehiculul respectiv.

Termeni si conditii |  Politica de confidentialitate
© Copyright 2019